Selectăm în mod independent aceste produse - dacă cumpărați de la unul dintre linkurile noastre, putem câștiga un comision.
Câte lucruri ai aruncat astăzi? Dacă vă plac majoritatea americanilor, șansele sunt bune că veți găsi imposibil să răspundeți la acest lucru întrebare, pentru că aruncarea lucrurilor este atât de înrădăcinată în viața noastră de zi cu zi, încât nici măcar nu credem despre. Dar eliminarea gunoiului, la fel ca multe dintre facilitățile moderne pe care le asumăm, are o istorie lungă și bogată.
Desigur, depozitele de gunoi au fost descoperite în orașele antice, dar este sigur să spunem că, înainte de Revoluția industrială, gunoiul așa cum îl știm acum pur și simplu nu exista. Ideea de a face un pachet sau un recipient care a fost proiectat pentru o singură dată a fost risipitor de risipitor și aproape totul, de la resturi alimentare la bucăți de țesături mici, a fost reutilizat. În cartea ei Deșeuri și dorințe: o istorie socială a coșului de gunoi, autorul Susan Strasser descrie în detaliu fascinant modalitățile în care s-ar găsi gospodinele bătrâne o utilizare pentru aproape orice, de la hrănirea resturilor de bucătărie la porci până la confecționarea covoarelor din țesătură rămășițe.
Lucrurile care nu puteau fi reutilizate ar putea fi vândute vânzătorilor, care au menținut un fel de economie de schimb acceptând lucruri precum resturi de țesături, bucăți vechi de cupru și fier și chiar oase în schimbul unor noi articole de menaj. Aceste produse secundare gospodărești au furnizat de fapt un flux important de resurse fabricilor din America timpurie. Fabricile de hârtie, de exemplu, depindeau de resturi de bumbac, care erau turnate într-o pulpă și folosite pentru a face hârtie.
Pentru gospodăriile din țară, orice lucru care a rămas cumva după toată această economie ar putea fi îngropat sau ars. În oraș, oamenii buni de făcut au plătit cartușii pentru a-și scoate gunoiul, în timp ce oamenii din cartierele mai sărace aruncau pur și simplu gunoiul pe stradă. (Îmi imaginez că mirosul era oribil.) Nu a fost neobișnuit, chiar și în orașele mari, precum New York sau Philadelphia, să văd porci care rătăcesc pe stradă, sărbătorind cu deșeurile. Culegătorii de zdrențe și alți oameni identici întreprinzători ar putea să își câștige viața colectând articole resigilabile din coșul de gunoi al altor persoane.
Abia la sfârșitul secolului XIX, ideea colectării gunoiului municipal a început să capteze aburi. În acest moment, revoluția industrială (și creșterea bogăției din America ca țară) a făcut ca produsele de consum să fie mai ieftine și mai abundente și lucruri precum săpunul și făina pe care oamenii le cumpărau în vrac au început să vină în pachete individuale. Mai ales în orașele mari, gunoiul a început să fie o problemă serioasă. Străzile erau înfundate nu doar cu descărcări casnice, ci și cu ziare, gunoi de grajd și chiar carcasele cailor morți.
Marile mișcări de reformă de la sfârșitul secolului XIX au făcut ca instituirea colectării gunoiului municipal să fie una dintre ele obiective, alături de apă curată și canalizare sanitară, văzând gunoiul nu doar ca o vedere, ci ca o sănătate publică pacoste. New York a instituit gestionarea gunoiului din sectorul public în 1895, iar alte orașe americane au urmat rapid.
În zilele noastre, străzile noastre nu mai sunt acoperite de murdărie, dar aruncăm un volum de gunoi cu adevărat fără precedent: conform unei estimări americanul mediu produce 7,1 kilograme de gunoi pe zi. Când privim viitorul coșului de gunoi și avem în vedere efectul acesteia asupra planetei noastre, este util să privim înapoi în istoria gunoiului, într-o perioadă în care deșeurile nu au fost atât de înrădăcinate în viața de zi cu zi. Cu accentul modern asupra lucrurilor precum reciclarea și compostarea, sperăm să începem să mutăm acul înapoi în cealaltă direcție. Probabil că, într-o zi, istoricii vor privi înapoi epoca noastră ca pe o risipă incredibilă, dar de scurtă durată - epoca de aur a gunoiului.